N-aveam cum sa ratez asa ceva!!! Am vazut la stiri prima oara, apoi pe internet. Apoi m-am nimerit la Paris la doar cateva zile dupa ce s-au deschis zonele astea de bălăceală in Sena!
Ma uit pe harta, vad care imi e cea mai la indemana si… fugi, metroule, fugi, sa nu pierd vremea prin soare!

La poale de Tour Eiffel, imediat langa podul Bir Hakeim pe care merge metroul, esti indrumat prin placute sau pasi pe asfalt catre intrarea in locul cu pricina.
O coada de cateva persoane ma asteapta. Dar se misca repejor lucrurile: cum ies niste oameni din “baza”, cum intra altii.
Ce e aici? Practic, pe o bucatica din Sena, cam de lungimea unui bazin olimpic (50 metri) si de o latime nu mai mare de 15 metri, zic eu din ochi, au delimitat zona si au deschis-o publicului. 150 de persoane sunt permise simultan.
Accesul e gratuit! Vii cu costumul, prosopul si ce mai vrei tu, iar ei te lasa sa intri cu ce vor ei 🙂 Adica nu cu animale, mancare…

La intrare, e un panou cu informatii: temperatura, vant, debit, calitatea apei etc. Eu am prins asa (pe 10 iulie): 37 de grade Celsius afara, 25 de grade apa, debit 50m3/sec, vant 16 km/h, calitatea apei – “buna”, indice UV 7, steagul verde ridicat, semn ca nu e nicio restrictie. A, ba da, una singura: nu ai voie sa faci plaja intre 12.00-16.00, din cauza caniculei. “Plaja” insemnand ca nu ai voie sa stationezi pe podeaua din lemn din apropierea apei.

Angajatii de la intrare sunt toti tineri si foarte amabili. Unul se ocupa de coada, altii controleaza bagajele, indiferent ca vii cu o poseta sau cu o valiza (un cuplu a venit chiar cu valizele de aeroport!).

Prind si un schimb de replici intre ei si o echipa de jandarmi. Hait, ce s-o fi intamplat?? Sper ca nu evacuam zona din cine stie ce motive.
Jandarmii raporteaza ceva prin statie, apoi pleaca si ne lasa sa intram.

Există casete cu cifru unde iti poti lasa hainele, ai cateva cabine in care te poti schimba, sunt si toalete, daca cumva te apuca, desi sunt convinsa ca Sena oferă un cadru propice pentru un pișu de calitate.


Există si o zona deschisa de dusuri, dusuri reci care functioneaza pe baza de lant tras, si ai țâșnitori de unde iti poti lua câtă apa vrei. Accesul cu sticle, insa, nu e permis, esti rugat sa le lasi la „lockere”.
Au si un punct de prim ajutor, gata sa ofere asistenta in caz ca te ranesti in ceva – am prins o donsoara care, pe sistemul „i-a dat de s-a julit”, sta cu piciorul la pansat.

Multi salvamari, vad. Imbracati intr-un galben fluorescent, sa-ti sara in ochi. Toti atenti la ce se intampla pe mal sau in apa. Unul ii trimite repejor in “valuri” pe cei cativa care zabovesc pe margine, ca sa nu cada prada caniculei.

N-ai voie sa intri in apa daca nu iti prinzi la brau o… geamandura gonflabila. Ca esti tu David Popovici sau unu’ care n-a inotat in viata lui, nu conteaza, mergi cu perna legata de tine.
Intreb o dra salvamar cat de adanca e apa. 3-4 metri, imi raspunde.
PARIS EN SEINE – BAIGNADE GRENELLE

Neneeee, e o senzatie sa te balacesti cu Tour Eiffel in fata ta!!! E misto rau!!!
Apa? Calda. Si ceva mai curata decat pe gârla copilariei mele.
Dupa un timp de du-te-vino, iau telefonul cu mine in apa, sa filmez. Ce treaba am si eu 🙂 Incerc sa fac si selfie, insa mi-e imposibil sa tin ochii deschisi, atat de tare arde soarele! Dar nu ma las, ies dupa ochelari!

Fac selfie(uri!) si ies sa imi las in siguranta telefonul si sa scap de ochelari.
Salvamarul care m-a privit amuzat cum m-am chinuit eu cu telefonul in Sena e ucrainian, aflu. Venit de 4 ani in Franta, vorbeste deja limba si, cand nu castiga bani aici sau nu studiaza, e poloist de performanta. Profit ca suntem vecini, vorba aia, si il mai intreb chestii. Ca de exemplu, daca au inchis vreodata accesul.
Da, imi spune. O singura data, din cauza unei ploi abundente.
Oricum, un motiv important pentru inchidere este calitatea apei. Apa e analizata din doua in doua ore si, daca nu e ok, ia uite cum ii scot ei pe toti din Sena, sa nu ii aiba pe constiinta.
Daca sunt vanturi puternice sau daca ploua rau, la fel, nu mai intra nimeni, imi adauga el.

Fluieră brusc. Il las sa il certe pe unu’ care si-a prins perna de picior, nu de brâu, si ma bag iar, ca sa profit din plin de experienta.
E minunat sa freci menta asa. Lumea aluneca in voie, sta la palavre, fie ele in franceza, italiana, engleza, spaniola sau germana.
Ma bag cu capu’n apa, sa nu zic ca n-am inotat si eu un pic… Din cand in cand, dau de niste plante/alge sau de cate o punga de plastic adusa de curenti. Ma rog, si de un barbat care e pus pe agatat, dar nu e nimic interesant de povestit, caci omu’ vede repede cu cine are de-a face: eu sunt icebergul din Sena 🙂
Aveti aici imagini de la fata locului, ca poate trageti o fuga!
Date:
Programul e luni-vineri 10.00-17.30, dar la 16.45 deja am vazut ca se pregateau sa nu mai dea drumul, deoarece cu 30 de minute inainte de inchidere opresc scaldatul.
Sambata – 10.00-16.45, iar duminica – 10.00-17.30, dar cu 2 pauze de juma de ora cand trec nu stiu ce ambarcatiuni.
Pe 31 august se inchide sandramaua.



