Numa’ nu mi-am luat costumul de baie cu mine, sa ma balacesc in piscina dintre doua blocuri.
Bine, l-as fi luat clar, daca nu m-ar fi dezumflat informatia conform careia “nu ai voie tu, ma, mladin, sa vii sa-ti arunci colacul cu flamingo in piscina noastra”…
Au acces la piscina doar rezidentii celor doua cladiri, precum si invitatii lor. Asa ca, daca stiti pe vreunul care sta acolo, sa ma anuntati, ca vreau sa ma imprietenesc cu el.
EMBASSY GARDENS SKY POOL
Am luat metroul (Northern Line), pana la Nine Elms. Apoi, frumusel, cu google maps in mana, am mers la pas printre niste case tare misto, am trecut pe sub o linie ferata si am ajuns in fata ambasadei Americii.
Ingenioasa cladire! Am intrat sa intreb daca, intr-adevar, asta e ambasada, ca mi se parea asa diferita fata de ce avem noi la Bucuresti. “Da, da, asta e ambasada SUA” – mi-a confirmat o doamna politist din interior.
Cum m-am sucit eu pe un picior, cum am dat cu ochii de piscina pentru care batusem tot drumul asta.
Wow! Cat de tare!!!
Mi se pare beton sa inoti intr-o piscina transparenta prin fundul careia sa ii vezi pe vecini cum isi plimba copilul sau catelul.
Am stat ca proasta sa o admir, sa o masor, sa o analizez, dupa care am inceput rafala de poze si filme (astia de la ambasada sigur si-au pus toate camerele pe mine…)
Am incercat sa aflu cat mai multe despre ea.
E o piscina aflata la 35 de metri deasupra solului!
Leaga doua cladiri de locuinte. De lux, as adauga eu. Am gasit apartamente de vanzare in cele doua cladiri: un apartament cu 2 camere costa peste 1 milion de lire sterline!
Staaati, nu va repeziti, ca au destule!
Piscina este construita din acrilic transparent. Peretii sai laterali au 180 mm grosime, iar adancimea maxima este de 3,2 metri.
E o piscina semiolimpica – are 25 de metri lungime. Din care 14 metri sunt cei suspendati, cei “cu senzatii tari”. Ceilalti sunt incorporati in acoperisul celor doua blocuri de locuinte.
“Vecine din blocul de vis-à-vis, inot si io pân’ la tine, sa-mi dai si mie o cana cu faina, ca ramasei fara si vrea nevasta-mea sa faca pelmeni” – imi imaginez eu dialogurile rezidentilor.
Sau: “Tanti mama lu’ Raj, il lasati pe Raj sa inoate pana la mine sa ne jucam si noi un minecraft?”
Apoi imaginatia mea e omorata de realitate: exista o pasarela paralela cu piscina (se vede in fotografie), asa ca poti merge la vecini si per pedes.
Citesc o chestie interesanta: locuitorii celor doua cladiri vor sa inchida piscina pe timpul iernii, pentru ca incalzirea ei este mult prea costisitoare (cica 450 lire pe zi!) si nici nu ajunge la o temperatura confortabila pentru inot. Unul dintre locuitori a declarat publicatiei The Sun: “practic, noi incalzim cerul” haha.
Un oficial a spus ca ei pastreaza constant o temperatura a apei de 30 de grade, ceea ce ar fi o cloceala, zic eu. Si cred ca as fi vazut si niste aburi iesind din ea, la cat de frig era afara.
Cat am stat eu acolo, intr-o zi de februarie cu 10 grade Celsius, nu s-a aratat niciun locuitor-doritor-inotator. Mai incerc la vara.
Pana atunci, vedeti aici locul cu pricina, filmat de mine cu entuziasm si durere de gât:
