Ce misto ca am venit la Londra de Revelion unde a fost tare show-ul de artificii de la miezul noptii! Doar ca eu l-am vazut pe 1 ianuarie, pe internet hahaha.
Am ales din nou Londra pentru zilele astea de Revelion asa cum am facut-o si in decembrie 2018, pentru ca e un oras VIU de sarbatori! Ca sa zic asa, “nu-mi e urât”, nu ma plictisesc, pentru ca aici mai toate sunt deschise – de la teatre, muzee, pana la magazine, restaurante, targuri, pub-uri.
Si ia uite-ma cum, hop-țop, imi si iau bilet la musical chiar pentru 31 decembrie!
Am vazut The Producers – super funny, asa, ca de final de an… not funny at all 🙂
Sala? Plina!
Doamne, ce stare misto mi-a dat sa vad zeci de oameni iesind din teatrele din West End pe 31 decembrie! Si dupa spectacolele de pranz, dar si dupa cele de seara, terminate la ora 22.00. Apoi, restaurantele si pub-urile pline! Dar nu pline ca la noi, cu lume venita la program de Revelion, ci aglomerate ca in orice alta seara, cu lume imbracata casual, relaxata, de parca nu urma sa vina anul nou in doar 2 ore. Who cares – or fi zis unii. Altii, insa, s-au mobilizat pentru noaptea asta.
REVELION LA LONDRA
Nu-i cu concerte pe-aici, dar e cu artificii. Cu deja celebrul foc de artificii de la London Eye – pe care il dau apoi toate jurnalele de stiri din lume.
DAR stiti ca nu poti vedea moca spectacolul de artificii din Londra?? (Ma rog, asta daca nu stai in vreun hotel sau vreun apartament din apropiere.)
Am aflat lucrul asta pe 31 decembrie 2018, cand, desi stateam intr-un hotel aproape de Tamisa, de zona Rotii, am descoperit accesul restrictionat cu multe ore inainte de miezul noptii.
Vrei sa vezi artificiile de la London Eye? Scoti bani din buzunar ca sa poti ajunge pe anumite strazi si anumite poduri din apropiere. Decizia a fost luata de autoritati in 2014, pentru a avea un control clar asupra puhoiului de oameni. Ca nu se stie cu nebunii…
Anul asta, “deșteptată” de experienta din urma cu 7 ani, am intrat cu cateva saptamani inainte de Anul Nou pe site-ul oficial si am gasit inca bilete. 40-55 lire costa un bilet de acces pentru nerezidenti + taxa de rezervare de vreo 2,5 lire (rezidentii beneficiau de preturi mai bune: 20-35 lire). Pretul varia in functie de zona de “vizionare”.
Practic, au inchis totul in jurul Rotii si au permis accesul de la ora 20.00 pe anumite zone, pe care le-au colorat ca sa le intelegem mai usor. Cu tot cu punctul de intrare al fiecareia.
Eu stau foarte aproape de zona bleu, dar ce sa vezi, fix in zona asta era sold out. Zona rosie m-ar mai fi avantajat, asta insa daca m-as fi dus de la 8 seara ca sa prind loc bun. Insa nu va imaginati ca imi lipseste o doaga incat sa inghet de frig 4 ore doar ca sa vad 10-12 minute de artificii, caci atat am citit ca dureaza.
Si in celelalte zone mai erau bilete, dar totul devenea prea complicat. Asa ca, pana la urma, ne-am sincronizat perfect: eu m-am decis sa nu cumpar, ei au vandut tot ce mai aveau.
Lasa, nenica, ma duc iar in buricul targului, mi-am zis, in Trafalgar Square, ca acolo ne lasa la liber sa ne ingramadim ca sardelele. Zis si facut!
NOAPTEA DE REVELION IN TRAGALGAR SQUARE
Incep pregatirea mea pentru trecerea dintre ani cu achizitionarea unei sticle minuscule de vin spumant din supermaket. 4 lire. Numa’ io iau asa ceva, ceilalti cumparatori isi umplu cosurile cu sampanii mari si cu vinuri de tot felul.
Oricum, las sticluta la hotel, ca sa nu imi fie confiscata de fortele de ordine din piata. Banuiesc ca va fi plin de controale, asa cum am trait la Revelioanele din Paris, unde numa’n cur nu te controlau de alcool sau mai stiu eu ce…
Imi iau pe mine hainele de iarna grea si, in 5 minute, alaturi de valuri de oameni de toate natiile, ajung in Trafalgar Square. Soc: niciun filtru! In schimb, politie ca la balamuc si mai multe elicoptere deasupra noastra.
Si multe camere de supraveghere care cred ca ne vad si maselele de minte din gura.
Toata zona centrala a Trafalgar Square e goala, pentru ca au pus garduri sa ne tina departe si de fantani si de lei si de coloana cu amiralul Nelson si de scari si…… la naiba, unde stam si noi??
Ma strecor cu un usor tupeu langa un gard, printre oameni veniti aici cu mult inaintea mea, daca e sa ma iau dupa nivelul alcoolemiei din vorbele lor sau dupa cata mancare le-a mai ramas in caserole.
Suntem niste mii in Piata si toti ne uitam ca prostii… printre blocuri. Caci doar pe acolo vom putea zari si noi ceva ceva din artificiile de la London Eye. Tare, nu?
Bine, eu stau cu ochii si pe Big Ben, ca sa nu ratez 12 noaptea. Pana la el e o distanta de cca 1 kilometru, asa ca ma bazez pe telefon sa vada ora bine.
Langa mine multi spanioli, cativa japonezi, niste parinti cu copii, englezoaice galagioase, cupluri care stau imbratisate, un drogat care incearca sa se bage in seama cu mai multi, dar esueaza si pleaca spre altii.
E frrrrig!
Deasupra noastra elicopterele continuă sa efectueze zboruri de “siguranta si incredere”.
Spre deosebire de Champs-Elysées din Paris, aici vad extrem de putine persoane cu accesorii de Revelion. Nu tu ochelari haiosi, coifuri sau coronite tematice. Te pomenesti ca ne-om fi strans aici toti tristii planetei 🙂
Ma uit la ceas din minut in minut. La si 59 ma pun pe filmat Big Ben, asa cum iese de la distanta asta mare. Imi ingheata mainile pe telefon, dar nu ma las.
Cate secunde mai sunt?? Nu stie nimeni.
Dintr-o data, un vuiet cuprinde multimea si se propaga in valuri. La noi ajunge strigatul “three!” si ne apucam repede sa zicem si noi “two, one” si… LA MULTI ANI 2026!!!
Nu muzica, nu vreun MC, doar Big Ben-ul si strigatele noastre. Iar focul de artificii incepe sa se vada printre cladiri.
Experienta e amuzanta: vedem frânturi de artificii si, cand unele sunt mai inalte si prindem si noi mai mult din ele, chiuim ca niste copii.
Deodata, bubuie ceva in spatele nostru si uite cum se intoarce o piata intreaga 180 de grade! Un foc de artificii a rasarit langa Galeria Nationala si pe asta chiar il vedem haha. Nu stim ce e cu el, probabil e ilegal, dar noi il adulam, dupa care ne intoarcem la suferinta noastra 🙂
Ma rog, sa nu fiu rea. Pana la urma, chiar ma bucur ca am coborat din pat in Piata. Pentru atmosfera, pentru energia pe care o simti la trecerea dintre ani, pentru amestecul de natii care se bucura fiecare pe limba ei. E simpatic!
In fix 12 minute se termină toate focurile. Cele finale, in rafala, smulg urale. Dupa care… potopul! Miile de oameni se imprastie care incotro. In boxe suna ca picatura chinezeasca vocea unui domn care ne explica faptul ca va fi omor la cea mai apropiata statie de metrou, asa ca e recomandat sa mergem inspre altele. Iar cine vrea sa treaca râul pe poduri, sa uite, accesul e inca oprit.
Eu am noroc, stau aproape. O iau la pas usor, in ritmul multimii. Strazile sunt pline de oameni veseli.
Ajunsa in camera, beau o gura din sticluta mea, in cinstea noului an, mai beau o gura sa imi inec amarul pentru ce n-a fost ok in 2025, apoi inca una cu ganduri mari pentru 2026, dupa care inca una sa nu le las singure pe primele trei, apoi inca &gs@ljh$cnw*eo!>uv~jsbdk 🙂
Hai La multi ani!!!
Cititi aici aventura noptii de Revelion 2025 la Paris si pe cea de dinaintea pandemiei, aici. Tot la Paris. Iar aici, cum a fost noaptea de Revelion pandemic in Venetia.
